C Stefania
Sâmbăta, 23 Martie, este o zi specială pentru credincioși, deoarece este sărbătorit Sfântul Teodor Tiron, în amintirea unei minuni petrecute cu mulți ani în urmă, după ce acesta a trecut în lumea veșniciei. De asemenea, este momentul în care se comemorează cei decedați.
Sărbătoarea Sfântului Teodor Tiron este un prilej important pentru credincioși, marcând începutul Postului Mare și comemorându-i pe cei decedați. Tradițiile și obiceiurile populare care însoțesc această zi aduc un amestec de spiritualitate și folclor, evidențiind bogăția culturală și religioasă a poporului român.
Însemnătate și origini
În folclorul tradițional, această zi este cunoscută și sub numele de Sâmbăta Colivelor, marcând începutul Postului Mare. Gospodinele își pregătesc și decorează coliva, făcută din grâu fiert, într-un act de pioșenie și comemorare a celor plecați.
Începând cu Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron și până în Sâmbăta Săracului Lazăr, în fiecare sâmbătă se aduc aminte cei trecuți în neființă. Pentru odihna sufletelor lor, se aduc ofrande constând în pâine, vin și colivă. Coliva are origini adânc înrădăcinate în tradiția creștină și este un simbol al respectului și comemorării celor decedați.
Coliva devine un simbol al credinței și al comemorării celor dragi, iar tradițiile asociate cu această zi aduc în prim plan valorile și spiritualitatea tradițională românească. Prin respectarea acestor obiceiuri și prin comemorarea celor care au plecat din lumea aceasta, ne conectăm la rădăcinile noastre culturale și religioase, transmițând în același timp învățăturile și valorile către generațiile viitoare.
Legenda Sfântului Teodor Tiron
Sfântul Teodor Tiron este comemorat anual pe 17 Februarie, dar legătura sa cu prima sâmbătă din Postul Mare are rădăcini într-o minune petrecută în timpul domniei împăratului Iulian Apostatul. Într-un vis, Sfântul Teodor Tiron i s-a arătat arhiepiscopului Eudoxie și i-a poruncit să îi sfătuiască pe creștini să nu cumpere nimic din piață, ci să mănânce grâu fiert cu miere, în locul alimentelor stropite cu sânge în cinstea idolilor, în încercarea de a opri postul creștinilor.
Înaintea sărbătoririi Sfântului Teodor Tiron, vinerea este cunoscută ca „Vinerea Santoaderului”, dedicată unuia dintre Caii lui Santoader. Fetele scot radacina Homanului și rostesc rugăciuni către Santoaderul cel Mare, iar femeilor le este interzis să lucreze în această zi, iar spălatul rufelor, mai ales cu mâna, este considerat un mare păcat. Se recomandă evitarea certurilor în această zi, iar parinții sunt îndemnați să petreacă mai mult timp cu copiii, fără a-i rasfăța prea mult.
Aceste tradiții și obiceiuri populare aduc un plus de culoare și semnificație acestei sărbători religioase și culturale. Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron reprezintă nu doar o sărbătoare religioasă importantă, ci și o ocazie de a onora tradițiile și obiceiurile străvechi ale poporului român.
