Roxana
Legea moştenirii în 2024 s-a schimbat la începutul acestui an şi prevede noi reguli pentru moştenitori şi împărţirea averii. Moștenirea poate fi de două feluri: legală și testamentară.
Soțul supraviețuitor este primul moștenitor, urmat fiind de rudele defunctului.
Cine sunt moştenitorii de drept
- Clasa întâi, în ceea ce privește dreptul la moștenire, este reprezentată de descendenții defunctului.
- Ulterior, dreptul la moștenire revine clasei a doua, reprezentată de ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați.
- Clasa a treia la moștenire este formată din ascendenții ordinari, iar clasa a patra din colateralii ordinari.
Între rudele din aceeași clasă și de același grad, moștenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel, se mai arată în Codul Civil.
Cum poți rămâne fără moștenire
Deții și folosești o proprietate cumpărată în urmă cu zeci de ani de bunici sau părinți pe baza unui contract de mână și nu ai actele la zi?
Ești posesor al unui teren sau al unei case care nu are carte funciară sau pentru care ultima notare din cartea funciară a fost realizată în urmă cu zeci de ani?
Dacă ești într-o astfel de situație și trec mai mult de trei ani fără să te interesezi de proprietate și să îi plătești impozitul riști să afli într-o zi că terenul sau casa despre care știai că sunt alte tale au un nou proprietar.
Românii care dețin case sau terenuri cu situație juridică neclară le pot pierde dacă nu se interesează de ele mai mult de trei ani. Acest lucru este posibil prin legea care permite notarea posesiei în cartea funciară și împroprietărirea după trei ani, menită să ajute la clarificarea situației juridice a proprietăților.
Potrivit lege5.ro, dacă în urma dezmoştenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moştenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condiţiile pentru a primi averea.
