Ana Sasu
Guvernul României se pregătește să demareze negocieri importante cu sindicatele și patronatele pentru a decide viitoarea majorare a salariului minim pe economie. Potrivit unor surse, săptămâna viitoare va avea loc Consiliul Național Tripartit, unde se vor discuta detaliile acestei creșteri salariale.
Negocieri cruciale pentru majorarea salariului minim
Deși Guvernul dorește să majoreze salariul minim începând cu 1 iulie, patronatele au exprimat îngrijorare în legătură cu această creștere, mai ales că se preconizează eliminarea facilității fiscale de 200 de lei. Propunerea din partea PSD-ului este ca salariul minim să ajungă la 4.100 de lei, de la 1 iulie, dar această măsură este contestată de patronate.
Ce presupune regula salariului minim european
Din ianuarie 2025, România trebuie să implementeze regula salariului minim european, adică jumătate din salariul mediu brut pe ţară. Estimările indică faptul că salariul mediu brut ar urma să fie de 8.200 de lei, ceea ce ar duce la un salariu minim brut de 4.100 de lei. Implementarea acestei reglementări va asigura o creștere constantă a veniturilor salariale în concordanță cu salariul mediu pe ţară, potrivit RTV.
Beneficiile salariului minim european
Majorarea salariului minim european va aduce beneficii semnificative angajaților din sectorul privat, asigurându-le un nivel de trai mai bun. De asemenea, va asigura un nivel mai ridicat al salariilor, chiar și pentru cei fără calificare, încă de la prima zi de muncă. Astfel, se va contribui la eliminarea riscului de pensii reduse pentru viitorii pensionari, oferindu-le un trai mai bun după ieșirea de pe piața muncii.
Astfel, negocierile pentru majorarea salariului minim reprezintă un pas important în direcția asigurării unor condiții mai bune de trai pentru angajați și pentru creșterea echității sociale în România. Este esențial ca toate părțile implicate să găsească un echilibru între interesele salariaților și ale angajatorilor, astfel încât să se ajungă la o decizie care să fie benefică pentru întreaga societate.
Taxele din România în 2024: Cum afectează veniturile românilor și cum se pot planifica mai bine finanțele
În 2024, românii se confruntă cu o povară tot mai mare a taxelor prelevate din salariu de către stat. Chiar dacă rata impozitului pe venit rămâne la 10%, iar structura taxelor și impozitelor este menținută complexă, cetățenii trebuie să înțeleagă implicațiile pentru a-și gestiona mai eficient finanțele personale.
Taxele impuse în 2024
Potrivit calculelor făcute de Antena 3, aproximativ 60% din salariul brut al unui angajat român se îndreaptă către stat. Pentru un salariu mediu net de 3.972 lei, taxele prelevate sunt următoarele:
- Impozitul pe venit: 441 lei
- Contribuția la fondul de pensii: 1.697 lei
- Asigurările de sănătate: 679 lei
- Fondul de șomaj: 153 lei
Taxe lunare și alte cheltuieli
Pe lângă impozitele și contribuțiile sociale, românii se confruntă și cu TVA-ul de 19%, aplicat pe majoritatea produselor și serviciilor. De exemplu, pentru alimente, TVA-ul redus de 5% adaugă un plus la totalul taxelor plătite. Accizele și taxele speciale aplicate produselor precum alcoolul, băuturile carbogazoase și țigările adaugă o povară suplimentară.
Facturi și servicii
Facturile lunare pentru utilități precum electricitatea, gazul și serviciile de telecomunicații adaugă taxe suplimentare, precum TVA-ul și accizele. Impozitele locale, precum cele pe proprietăți și mașini, completează lista cheltuielilor.
Astfel, taxele și impozitele reprezintă o povară semnificativă pentru majoritatea cetățenilor români. În timp ce acestea sunt esențiale pentru funcționarea statului și susținerea programelor guvernamentale, este important ca cetățenii să fie conștienți de implicațiile lor și să își planifice finanțele în mod corespunzător. O înțelegere mai profundă a structurii fiscale și a cheltuielilor lunare poate ajuta la gestionarea mai eficientă a veniturilor și la reducerea impactului negativ al taxelor asupra bugetului personal.
Sursa foto: Arhivă
