Redactia
Postul Adormirii Maicii Domnului a început pe 31 iulie și durează două săptămâni pentru toți credincioșii ortodocși. Iată ce trebuie să faci în acest post și ce tradiții trebuie să respecți.
A început postul Adormirii Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului este cea mai cinstită sărbătoare dintre toate sărbătorile sfinților. Ea se situează pe locul al doilea după sărbătorile Domnului. Sărbătorită la 16 august, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului comemorează intrarea trupului și a sufletului Sfintei Mariam în rai, când aceasta i-a precedat pe credincioșii credincioși, luând loc de-a dreapta Mirelui și Fiului său.
Traditii, obiceiuri și superstitii pe care să le respecți în timpul postului Sfintei Maria
Sărbătoarea se bazează pe convingerea că Domnul nu a îngăduit ca trupul în care El Însuși a locuit să cadă pradă corupției și disoluției: deși Mariam, ca ființă umană, a suferit moartea, ea a fost ridicată la cer. Pentru etiopieni, celebrarea acestui eveniment reprezintă o mărturie puternică a adevărului escatologic al credinței lor. Ca membri ai Bisericii, ei așteaptă desăvârșirea finală. În Ziua de Apoi, cei drepți se vor ridica din mormânt și vor fi uniți din nou cu un trup – nu un trup ca cel pe care îl avem acum, ci unul transfigurat și „spiritual” (1 Cor. 15, 40-42), un trup în care sfințenia interioară se manifestă în exterior.
În Ziua de Apoi, cei drepți se vor ridica din mormânt și vor fi uniți din nou
Credincioșii etiopieni, asigurați de învierea lor în primul rând prin învierea Domnului și Mântuitorului lor Iisus Hristos, sunt asigurați și mai mult prin Adormirea surorii lor, Fecioara Maria, și de aceea prăznuiesc sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului cu cinste și bucurie supremă.
Superstiții respectate și în ziua de azi
Se spune că la această zi mare, natura se pregăteşte de toamnă. Păsările călătoare se pregătesc la rândul lor de plecare spre tărâmuri calde, iar animalele târâtoare încep să intre în pământ, la adăpost de vreme rece.
O altă tradiţie populară ne spune că, de Obrejenie, oamenii trebuie să-şi ceară iertare unii de la alţii, dacă au fost certaţi, altfel vor fi mustraţi tot restul anului.
În tradiţia noastră, a românilor, s-au fundamentat de-a lungul timpului anumite superstiţii, mai mult sau mai puţin respectate. Astfel, se crede că persoanele care mănâncă struguri înainte de Obrejenie vor avea dureri de burtă, fiindcă aceştia trebuie, mai întâi, duşi la biserică pentru a fi sfinţiţi. De asemenea, se spune că fetele nu trebuie să se spele pe cap de Obrejenie, deoarece părul va înceta să le mai crească, la fel cum şi iarba nu se va mai înălţa începând cu această sărbătoare. Cei care nu ţin sărbătoarea Schimbării la Faţă vor sfârşi uscaţi şi gălbejiţi, precum florile care se vor ofili începând cu această zi.
În ceea ce priveşte munca, o altă practică indică faptul că femeile care spală rufe de Pobrejenie vor fi năpădite de păduchi şi ploşniţe, iar femeilor însărcinate, dacă prăznuiesc această zi, li se prezice o naştere facilă. Totodată, se zice că nu este bine ca de Obrejenie să te mai scalzi în apele repezi de munte, fiindcă apele se răcesc, iar cerbii vin şi le spurcă urinând în ele. O altă superstiţie anunţă chiar şi moartea. Astfel, cine nu-şi vede umbra capului la răsăritul soarelui în dimineaţa zilei de Obrejenie se spune ca va muri până la sfârşitul anului.
Sfârșitul postului
Postul se sfârşeşte la 15 august, odată cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare – sărbătoare prăznuită în amintirea zilei în care Fecioara Maria a plecat la cele veşnice. Nu se ştie cu exactitate nici anul, nici ziua când a adormit Sfânta Fecioară. Sărbătoarea încheie un ciclu, care se redeschide la 8 septembrie, odată cu sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, şi semnifică cum dintr-o sămânţă, aparent fără viaţă, se va naşte un nou spic de grâu plin cu boabe, pentru a adeveri că din moarte va fi înviere.
