Adelina C
Un studiu recent efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Toronto aruncă o nouă lumină asupra modului în care viteza cu care vorbim poate reflecta starea de sănătate a creierului nostru. Descoperirile sugerează că, în contrast cu concepția comună că dificultatea de a găsi cuvinte este un semn major de declin cognitiv legat de vârstă, viteza generală de vorbire ar putea fi un indicator mult mai relevant al sănătății creierului.
Ce arată studiul
Potrivit studiului, există o legătură clară între încetinirea ritmului de vorbire și riscul de demență, sugerând că monitorizarea vitezei de vorbire ar putea deveni o metodă eficientă pentru detectarea timpurie a declinului cognitiv. Acest lucru ar putea, la rândul său, să faciliteze dezvoltarea și implementarea de intervenții timpurii pentru a ajuta persoanele în vârstă să își mențină sănătatea creierului.
Dr. Jed Meltzer, coautor al studiului, subliniază importanța acestor descoperiri: „Rezultatele noastre indică faptul că schimbările în viteza generală de vorbire pot reflecta schimbările din creier. Aceasta sugerează că viteza de vorbire ar trebui să fie testată ca parte a evaluărilor cognitive standard pentru a detecta mai repede declinul cognitiv.”
În cadrul studiului, 125 de voluntari sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 90 de ani, au fost supuși unor evaluări diverse, inclusiv un joc de numire a imaginilor și descrierea unor imagini complexe, în timp ce performanța lor lingvistică era analizată cu ajutorul unui software bazat pe inteligență artificială. De asemenea, au fost efectuate teste standard pentru evaluarea funcțiilor mentale care tind să scadă odată cu înaintarea în vârstă.
Ce se întâmplă cu creierul în timp ce îmbătrânim
Rezultatele au arătat că, deși multe abilități cognitive scad odată cu vârsta, inclusiv viteza de a găsi cuvinte, este viteza vorbirii în general, mai degrabă decât pauzele pentru găsirea cuvintelor, cea care are cea mai puternică legătură cu sănătatea creierului. Această descoperire schimbă perspectivele asupra modului în care înțelegem îmbătrânirea și sănătatea cognitivă.
Deși studiul este corelațional și nu sugerează că antrenarea pentru a vorbi mai repede ar putea îmbunătăți sănătatea creierului, deschide ușa către noi cercetări în domeniul prevenției și tratamentului declinului cognitiv. Prin urmare, descoperirile ar putea juca un rol crucial în viitoarele strategii de menținere a sănătății creierului pentru adulții mai în vârstă, oferind o nouă speranță în lupta împotriva demenței și altor forme de declin cognitiv.
