Cum se împarte averea după moartea unei rude? Cine nu are sub nicio formă dreptul la moștenire? Ce spune legea

Cum se împarte averea după moartea unei rude? Cine nu are sub nicio formă dreptul la moștenire? Iată ce spune legea!

Cum se împarte averea după moartea unei rude?

După moartea unei rude, împărțirea averii poate deveni un subiect delicat și complex pentru cei implicați. Legislația românească, în conformitate cu Codul Civil, stabilește modul în care se desfășoară procesul de moștenire și cine are dreptul la aceasta.

În primul rând, este important de menționat că moștenirea poate fi de două tipuri: legală sau testamentară.

Ierarhie de împărțire pe clase

• clasa I: descendenţii (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
• clasa a II- a: ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră);
• clasa a III- a: ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);
• clasa a IV-a : colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).

„Soţul supravieţuitor este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali”, prevede actul normativ.

Codul Civil prevede cota soțului supraviețuitor în funcție de concursul fiecărei clase:

• un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului (copiii);
• o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi (unul sau ambii părinți), cât şi cu colaterali privilegiaţi
• o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
• trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari (bunici), fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Moștenirea legală se aplică atunci când persoana decedată nu a lăsat un testament valabil, în timp ce moștenirea testamentară se aplică în cazul în care a existat un testament valabil și recunoscut de lege.

Moștenitorii rezervatari sunt

• soțul supraviețuitor;
• copiii și nepoții
• părinții

Cine nu are sub nicio formă dreptul la moștenire?

În ceea ce privește dreptul la moștenire, există anumite persoane care sunt excluse sau pot fi excluse în mod legal de la a primi o moștenire. Aceste persoane sunt:

• Copiii din afara căsătoriei în cazul în care părintele decedat nu a recunoscut sau nu a stabilit paternitatea lor. Cu toate acestea, dacă copiii pot dovedi că au fost recunoscuți sau că au beneficiat de susținerea financiară a părintelui decedat, aceștia pot avea dreptul la moștenire.
• Persoanele care au fost excluse prin testament. Un testator poate exclude anumite persoane de la a primi o moștenire, în funcție de dorințele și voința sa exprimate în testament.
• Persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni împotriva vieții, integrității corporale sau libertății persoanei decedate. În acest caz, aceste persoane nu pot avea dreptul la moștenire.
• Persoanele care au renunțat la moștenire în mod expres sau tacit. Renunțarea la moștenire poate fi făcută în scris sau prin fapte clare care arată intenția de a renunța la drepturile de moștenitor.

Este important de menționat că aceasta este o listă generală și că în fiecare caz particular, alți factori și circumstanțe pot influența dreptul la moștenire al unei persoane. De asemenea, legea prevede că drepturile de moștenire pot fi contestate în instanță, în anumite condiții și în anumite termene legale.

În afara categoriilor menționate anterior, există și alte situații în care anumite persoane pot fi excluse de la dreptul la moștenire în România. Aceste situații includ:

• Nepotrivirea dintre capacitatea de a moșteni și legăturile de rudenie: Potrivit legii, există anumite restricții privind capacitatea de a moșteni. Astfel, în unele cazuri, persoanele care nu au o legătură de rudenie directă sau colaterală cu persoana decedată pot fi excluse de la dreptul la moștenire.
• Excluderea ca urmare a unei hotărâri judecătorești: În anumite situații, o persoană poate fi exclusă de la dreptul la moștenire în urma unei hotărâri judecătorești. Aceasta poate fi rezultatul unor acțiuni sau comportamente inadecvate, cum ar fi neglijența sau abuzul asupra persoanei decedate.
• Excluderea ca urmare a actelor ilicite: Dacă o persoană a comis un act ilicit împotriva persoanei decedate, cum ar fi omorul sau tentativa de omor, aceasta poate fi exclusă de la dreptul la moștenire.

Împărțirea averii după moartea unei rude se realizează conform Codului Civil și ține cont de voința expresă a persoanei decedate și de prevederile legale. Există anumite categorii de persoane care pot fi excluse în mod legal de la dreptul la moștenire, precum copiii din afara căsătoriei nepatentate sau persoanele condamnate pentru anumite infracțiuni grave împotriva persoanei decedate. Cu toate acestea, în fiecare caz specific, este recomandat să consultați un specialist în drept succesorat pentru a primi consiliere adecvată și pentru a înțelege în mod complet drepturile și obligațiile legate de moștenire.

Consultați un specialist în drept succesoral

Este important să consultați un specialist în drept succesoral pentru a primi informații actualizate și detaliate despre toate condițiile și restricțiile care se aplică în cazul specific al moștenirii unei rude.

Este important să rețineți că fiecare situație poate fi diferită și pot exista detalii specifice și excepții în anumite cazuri individuale.