Ciprian
„Recuperări și restituiri – colinda tradițională în zone etnografice ale Transilvaniei” este un proiect prin care Fundația Culturală Terrarmonia, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, și-a propus să contribuie la promovarea și reactivarea colindei transilvane ca element de patrimoniu cultural imaterial (inclus în patrimoniul UNESCO), în județele Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Covasna, Harghita.
La încheierea proiectului, l-am invitat pe domnul prof. univ. dr. Ioan Bocșa , coordonatorul proiectului și președintele Fundației, să discutăm despre această inițiativă.
Ce așteptări ați avut, la demararea proiectului?
Am avut așteptări mari, firești, având două proiecte anterioare, desfășurate în condiții bune, cu rezultate bune, iar premisele s-au confirmat prin rezultatele obținute.
De ce ați ales aceste zone etnofolclorice? Și de ce Transilvania?
Am pornit de la 5 județe din Transilvania, la care am mai adăugat 5 și anul acesta, abordând județele Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Covasna și Harghita am finalizat o hartă virtuală a colindei tradiționale din toată Transilvania. De ce Transilvania? Pe de o parte, sunt argumente subiective – aici locuiesc, aici îmi desfășor activitatea, aici am realizat activitatea de cercetare etnomuzicologică; pe de altă parte, în Transilvania, colinda, ca gen muzical, este foarte bogată și de o varietate incredibilă, iar melodiile și textele sunt de o frumusețe uluitoare.
Ce parteneri s-au alăturat demersului susținut de Fundația Terrarmonia?
Am beneficiat de un parteneriat solid – eforturile noastre au fost sprijinite de Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima, din Cluj-Napoca, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș, Liceul de Arte Aurel Popp, Liceul de Muzică “Tudor Jarda”, Bistrița , Colegiul National “Mihai Eminescu”, Toplița, Colegiul Naţional “Mihai Viteazul”, Sf. Gheorghe și, desigur, de susținerea Administrației Fondului Cultural Național.
Proiectul a avut un caracter interactiv, prin concursurile de interpretare colinde . Cum apreciați interesul publicului și prestația participanților?
În opinia mea, cel mai important lucru este implicarea tinerilor în proiect, iar cele două tipuri de concursuri de interpretare – după modelul Ansamblului Icoane sau colinde inedite, propuse de participanți, le-a oferit participanților șansa de a se face auziți. Am avut și un avantaj, deoarece destul de mulți absolvenți ai ANMGD, de la modulul de muzică tradițională românească, foști studenți și membri ai Ansamblului Icoane sunt în prezent cadre didactice și au dat curs invitației noastre de a se implica în proiect.
Personal, am fost impresionat de modul în care participanții, majoritatea tineri, s-au pregătit, de seriozitatea cu care au tratat competiția, atât prin nivelul artistic al interpretării cât și prin grija pentru a recrea un cadru tradițional, prin autenticitatea costumelor și a cadrelor de filmare alese.
Pe site-ul nostru, www.terrarmonia.ro, puteți urmări atât colindele prezentate de Ansamblul Icoane, cât și înregistrările propuse de public și selectate de juriul Fundației.
Care au fost cele mai importante realizări, prin prisma acestui proiect?
Prin Recuperări și restituiri considerăm că am facilitat și stimulat dialogul între generații, compensând, într-un fel, dereglarea mecanismului firesc de transmitere din generație în generație a colindei tradiționale românești.
A fost important, pentru noi, și concursul prin care ni s-au prezentat de către public câteva colinde inedite, valoroase, fapt ce demonstrează că, în teritoriul vizat, există, ici și colo, oaze în care colinde este încă vie. Dacă am reușit, într-un fel, să ferim colinda tradițională românească de uitare înseamnă că proiectul nostru, Recuperări și restituiri, și-a atins scopul.
Cum vă propuneți să dezvoltați, pe viitor, acest proiect?
Faptul că AFCN a apreciat valoarea proiectului nostru este lucru benefic, gândindu-ne că, prin intrarea cetei de colindători din România și Republica Moldova în patrimoniul UNESCO, avem și noi, la rândul nostru, obligația de a promova acest gen în rândul tinerilor, de a-l reactiva, în cât mai multe zone, cu alte cuvinte, de a scoate colinda în fața lumii.
