Ene Valentina
Viața și moartea, inevitabilele capricii ale existenței umane, aduc cu ele trăiri și situații complexe. Atunci când un individ părăsește această lume, lăsând în urmă nu doar amintiri, ci și bunuri și resurse financiare, destinele acestora nu rămân fără răspuns. Legile societății, reflectate în Codul Civil, dictează calea pe care aceste averi o urmează în absența moștenitorilor.
În lumea juridică, moștenirea este împărțită în două categorii fundamentale: prin succesiune și prin testament. Succesiunea reprezintă modalitatea prin care bunurile unei persoane decedate trec în posesia celor care au calitatea de moștenitori, fie că aceasta se datorează legii sau unui testament. Codul Civil stabilește reguli precise pentru stabilirea moștenitorilor, având în prim-plan soțul și copiii persoanei decedate. Dacă aceștia nu sunt prezenți în ecuație, bunurile vor fi distribuite altor rude conform legii.
Ce se întâmplă dacă nu există moștenitori
Într-o lume în care legile societății pun bazele justiției și echității, situația persoanelor decedate fără moștenitori nu rămâne fără răspuns. Potrivit Codului Civil, atunci când nu există nici moștenitori legali, nici testamentari, averea acestor persoane pășește în posesia statului. Autoritățile locale preiau rămășițele financiare ale defunctului, care ulterior vor alimenta bugetul de stat.
Articolul 1135 din Codul Civil clarifică statutul averii lăsate în urma unei persoane decedate fără moștenitori. Acesta arată: ”Dacă nu sunt moştenitori legali sau testamentari, moştenirea este vacantă. Dacă prin legat s-a atribuit numai o parte a moştenirii şi nu există moştenitori legali ori vocaţia acestora a fost restrânsă ca efect al testamentului lăsat de defunct, partea din moştenire rămasă neatribuită este vacantă.”
În această situație, primăriile din localitățile în care persoana decedată își avea domiciliul intră în scenă. Autoritățile locale dobândesc dreptul asupra bunurilor și economiilor defunctului. Acest aspect duce la canalizarea resurselor către comunitatea în care a trăit persoana decedată. Banii devin astfel resurse publice, care pot fi investite în diverse proiecte, de la infrastructură și modernizare locală la susținerea anumitor plăți.
Persoanele care pot sau nu pot moșteni o avere
Codul Civil include și o categorie specială de indivizi, numiți „nedemni de drept,” care sunt excluși de la dreptul de a moșteni. Acești indivizi includ persoanele condamnate penal pentru infracțiuni intenționate de omor asupra celui care lasă moștenirea, precum și cele care au fost condamnate pentru infracțiuni similare împotriva altor potențiali moștenitori.
Codul Civil delimitează categoriile de moștenitori legali în funcție de relația cu defunctul:
- Clasa întâi: descendenții, care includ copiii și nepoții, indiferent de gradul de rudenie.
- Clasa a doua: ascendenții privilegiați (părinții) și colateralii privilegiați (frații, surorile, verii primari și copiii acestora).
- Clasa a treia: ascendenții ordinari (bunicii, străbunicii etc.).
- Clasa a patra: colateralii ordinari (unchii, mătușile, verii secunzi).
