În ziua de 1 Decembrie, românii sărbătoresc Ziua Națională a României. Această zi este una specială, în care cetățenii se simt mândri, mai uniți și mai buni. De asemenea, în această zi de sărbătoare, românii au câteva obiceiuri pe care le respectă în ziua de 1 Decembrie. Ziua Națională a României este și o sărbătoare culinară, cu multe produse tradiționale din belșug.
Cele mai cunoscute obiceiuri ale românilor, de 1 decembrie. Ce fac an de an, în această zi
Marți, 1 decembrie, românii vor sărbători o zi specială și plină de bucurie. Mai exact, pe 1 Decembrie, este Ziua Națională a României, în care toți românii se simt mândri și mai uniți. Ziua de 1 Decembrie marchează momentul creării României Mari și încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitatea Națională , fiind adoptată prin lege după înlăturarea regimului comunist.
Acest lucru nu era posibil fără Unirea României cu Transilvania și Banat, iar în 1918, dar la date diferite, România și Basarabia și Bucovina s-au unit. Ei bine, în zi de sărbătoare, românii au numeroase tradiții pe care le respectă și se bucură de ele. Astfel, conform tradiției bisericești și hotărârii Sfântului Sinod, pe 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, în bisericile patriarhale și mănăstirile din toată țara dar și din străinătate, în paraclisele școlilor de teologie ortodoxă se va oficia slujba specifică ” Te Deum”. În această slujbă vor fi pomeniți eroii României care au reușit să realizeze unitatea națională a românilor în 1918. De asemenea, drapelul național al României va fi la toate instituțiile militare din țară. „Ziua de 1 decembrie este o poveste mai veche, chiar dacă, pentru noi, de puţină vreme, de doar 23 de ani, reprezintă Ziua Naţională. De aproape 100 de ani, a fost o festivitate care, în fiecare an, a însemnat foarte mult pentru România Mare de după 1918, deşi Ziua Naţională era cu totul alta. Era sărbătorită în luna mai şi dedicată regelui„,a declarat istoricul Adrian Majaru.
Cu toate astea, 1 Decembrie nu a fost singura zi națională a țării. România a mai sărbătorit în trecut această zi, între anii 1866-1947, pe 10 mai și 23 august. 10 mai a fost considerată Ziua Națională a României, pentru că Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în această zi jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. Astfel, după abdicarea Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română, iar 23 august a fost adoptată drept ziua națională. De-a lungul timpului, în această zi au luat naștere numeroase tradiții care se păstrează, în special în anumite zone ale țării. Dacă în ziua de Sf. Andrei există obiceiul legat de usturoiul sub pernă, în ziua de 1 Decembrie au loc mai multe tradiții.
Tradiții speciale în Ziua Națională a României
În ziua de 1 Decembrie, drapelul Național apare la toate instituțiile de stat, iar la bordul navelor maritime și fluviale militare se va ridica Marele Pavoaz. De asemenea, se depun coronare și jerbe de flori la monumentele eroilor români care au murit în războaie pentru România și au reușit să unifice țara. De Ziua Națională a României, au loc parade militare, iar soldații trag cu pușca și defilează pe cai albi, iar patrioții sunt prezenți, pentru a-și susține militarii. Mai mult, autoritățile le oferă cetățenilor sărbători românești autentice, iar acestea constau în mese tradiționale cu fasole cu ciolan ori costiță, cu palincă, sarmale, țuică fiartă și vin. Totodată, militarii români aflați în trecere în teatrele de operațiuni din alte țări fac manifestări specifice acestei zile.