Roxana
Muntele Athos este un loc izolat din Grecia locuit numai de călugări şi complet dedicat credinţei, accesul fiind permis doar bărbaţilor. Are o lungime de 60 km şi o lăţime ce variază între 8 şi 12 km, aria totală fiind de 360 km pătraţi.
Pe Muntele Athos s-au ridicat 20 de mânăstiri ortodoxe, 12 schituri şi alte forme de convieţuire monastică în care trăiesc mai mult de 1.500 de monahi ortodocşi.
Acces interzis pentru femei. Chiar şi bărbaţii intră greu
Accesul pe Muntele Athos este absolut interzis femeilor, iar accesul bărbaţilor este şi el foarte restrictiv, numărul vizitatorilor admişi fiind limitat, solicitându-se un permis special de intrare obţinut în prealabil.
Există o mulțime de istorie în spatele Muntelui Athos. Acesta a fost locuit pentru prima dată în secolul I de călugări care căutau refugiu din calea Imperiului Roman, deoarece aceștia au pornit să persecute biserica ortodoxă.
Cea mai mare migrație a avut loc în timpul secolelor al VIII-lea și al IX-lea, când Imperiul Bizantin a creat un edict care interzicea picturile ortodoxe și, mai târziu, alte documente asociate cu creștinismul ortodox.
Călugării, feriţi de tentaţia unei femei
Călugării au declarat legi religioase care trebuiau să fie aplicate și respectate în mod legal de oricine se apropia de Muntele Athos.
Cele mai semnificative legi sunt:
- Călugării nu au voie să dețină bunuri de valoare. Toți călugării trebuie să fie tratați la fel și să nu fie discriminați în funcție de locul lor de naștere.
- Toți călugării trebuie să urmeze credințele Protos-ortodoxe stabilite în secolul al IV-lea. Tuturor femeilor le este interzis accesul pe Muntele Athos.
- La intrarea în Muntele Athos există chiar un semn mare care menționează unele dintre cele mai importante reguli, printre care „Intrarea femeilor este complet interzisă”.
Acești călugări sunt atât de implicați în religia lor încât au nevoie să aibă mintea limpede, ceea ce înseamnă că până și vederea unei femei îi poate duce la gânduri păcătoase, ceea ce contravine typikon-ului.
Supranumit „Grădina Maicii Domnului”
Există și o altă tradiție ortodoxă care este folosită ca raționament pentru interzicerea femeilor. Una dintre tradiții este aceea că Fecioara Maria a fost spulberată de vânt atunci când încerca să navigheze spre Cipru și a aterizat pe Muntele Athos.
Și i-a plăcut atât de mult încât s-a rugat fiului ei să i-l dea ca fiind al ei, iar acesta a fost de acord. Încă se numește „grădina Maicii Domnului”, dedicată gloriei ei.
Şi în România există o mănăstire unde nu intră femeile, fiind vorba de Mănăstirea Frăsinei, din judeţul Vâlcea, regulament care aparţine Sfântului Calinic, păstrat cu stricteţe până în zilele noastre.
