Redactia
Locul din România unde a fost descoperit cel mai mare bulgăre de aur pur din Europa. Într-o mină din România a fost găsită în anii 1940 cea mai mare pepita de aur extrasă în Europa. Zăcămintele de aur din Muntii Metaliferi au fost exploatate de mii de ani.
Locul din România unde a fost descoperit cel mai mare bulgăre de aur pur din Europa: „Spectacolul oferit de natură era fantastic”
Într-o fostă mină din România a fost găsită în anii ’40 cea mai mare pepită de aur extrasă vreodată din Europa. Exploatarea din muntii Metaliferi era faimoasă pentru bogăția în aur nativ. Zăcămintele de aur din Munții Metaliferi au fost exploatate de mii de ani, o arată obiectele arhieologice descoperite în zonă, iar din perioada romană, datează cele mai vechi galerii miniere. Cea mai faimoasă dintre galeriile antice se află Ruda-Barza și a fost numită Treptele Romane, pentru că la capătul celor aproape 200 de metri s-au păstrat treptele dăltuite în stânca în epoca romană. La sfârșitul secolului al XIX-lea, galeria română a fost redeschisă, fiind găsită intactă, la fel cum se păstrează și in prezent. Anticii căutau aurul nativ, vizibil în adâncurile pământului.
Minereul era scos la suprafață în coșuri de nuiele, zdrobit și topit, pentru obținrea aurului rafinat. O mulțime de vestigii istorice umbresc tinutul Bradului. Aurul nativ existent in cantități uriașe în adâncurile pământului au fost principalul motiv pentru care perimetrul minier Barza, din vecinătatea municipiului Brad, a fost exploatat in ultimele două secole. Peste 75 de tone de aur brut au produs minele din zona in perioada dintre cele două mondiale, in care au fost administrate de Societatea Mica din Brad. După al Doilea Război Mondial, producția de aur a minelor din zona Brad a început să crească, ca urmare a deschiderii unor zăcăminte noi. „În această perioadă, minele erau în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, care a promovat o exploatare extinsă a zăcământului, în scopul extragerii pe termen scurt a unor cantităţi mari de aur, necesare în această perioadă reconstrucţiei ţării”, arăta geologul Grigorie Verdeş, coordonator al volumului „Extaz şi agonie în mineritul zărăndean” (2015).
Aurul de la Musariu
Odată cu epuizarea treptată a zonelor bogate în aur ale zăcămintelor, producția de aur a scăzut continuu, în ciuda investițiilor în creșterea performanței și capacității tehnologiilor de prelucrare a minereului. Galeriile miniere din zona Barza se intindeau pe o lungine totală de peste 500 de kilometri, iar jumătate din ele erau active in primele decenii de comunism. Zăcământul de la Musariu a fost „Perla” ținutului aurifer. Acesta se intindea pe aproximativ 2,5 kilometri, având o lățime de 300 d emetri și o înălțime maximă pe care s-a dezvoltat filoanele de aur de aproximativ 750 de metri.
„Zăcământul Musariu a fost unul dintre cele mai interesante zăcăminte din lume, caracterul său particular fiind determinat de procentul cu totul excepţional al aurului liber, din totalul aurului produs. Sunt foarte rare filoanele care să furnizeze minereu cu conţinut rentabil, fără a avea şi cuiburi de aur nativ vizibil. Aici, în zona filoanelor 20, 30 şi Ţipiş, la orizonturile – 120 de metri, la 6 decembrie 1947, s-a găsit o pepită de 53 de kilograme de aur masiv, într-o lentilă de minereu de o bogăţie excepţională. După cum relatează cei care au avut ocazia să lucreze la extragerea aurului din asemenea puncte de concentrare, spectacolul oferit de natură era fantastic. Pare de necrezut că este posibilă prezenţa atâtor forme, în care imaginaţia găseşte asemănări izbitoare de flori, plante, insecte, animale sau obiecte create de mâna omului”, arăta geologul Grigorie Verdeş.
