De ce vrea UE să impună rescrierea istoriilor statelor membre

Într-un moment în care prioritățile politice europene sunt dominate de chestiuni precum Pactul Verde și securitatea energetică, un alt demers discret, dar potențial revoluționar, a fost făcut în umbra acestora. Este vorba despre adoptarea rezoluției intitulate „Raport referitor la conștiința istorică europeană” în Parlamentul European, în luna precedentă. Această rezoluție, dacă va fi adoptată și de alte instituții europene cheie, ar putea impune o transformare semnificativă în modul în care statele membre ale Uniunii Europene își prezintă și își înțeleg istoriile naționale.

UE vrea să impună rescrierea istoriilor statelor membre

Principala cerință a acestei rezoluții este clară: statele membre ale Uniunii Europene trebuie să-și rescrie istoriile naționale, concentrându-se pe adevărurile istorice, fie ele și incomode, în loc să se bazeze pe legende și denaturări. Această inițiativă este în concordanță cu ideea de a crea o istorie comună europeană, în care narativele istorice individuale se armonizează pentru a reflecta mai bine realitatea istorică și pentru a promova înțelegerea reciprocă și toleranța în rândul popoarelor europene.

Motivația din spatele demersului

Raportul care stă la baza acestei rezoluții subliniază faptul că istoria Europei este complexă, conflictuală și adesea contestată. Recunoașterea acestui fapt și îmbrățișarea lui ca parte integrantă a procesului de integrare europeană este crucială. Conștiința istorică bine informată este văzută ca o modalitate de a aborda nedreptățile și discriminările din trecut, inclusiv antisemitismul și discriminarea împotriva romilor, și de a le înțelege consecințele asupra Europei și a lumii în ansamblu, potrivit Click!

Provocările și riscurile implicate

Cu toate că ideea de a avea o conștiință istorică comună europeană este nobilă în sine, procesul de implementare este plin de provocări și riscuri. Reconfigurarea istoriilor naționale poate provoca tensiuni și rezistență în rândul unor popoare care sunt atașate de narativele lor istorice tradiționale. Există, de asemenea, riscul ca acest demers să alimenteze curentele tradiționaliste-suveraniste, care se opun în mod deschis integrării europene și promovează ideea de suveranitate națională absolută, conform sursei citate.

Adoptarea rezoluției referitoare la conștiința istorică europeană marchează un pas semnificativ în direcția unei istorii europene mai coerente și mai juste. Cu toate acestea, drumul către implementarea unei istorii comune europene este plin de obstacole și va necesita un dialog deschis și o colaborare între statele membre, instituțiile europene și societatea civilă.