Redactia
Iată până la ce grad de rudenie sunt interzise căsătoriile în România și ce spune Codul Civil, de fapt. Puțini români știu despre ce este vorba.
Până la ce grad de rudenie sunt interzise căsătoriile în România. Ce spune Codul Civil, de fapt
Înainte de toate, conform definiției oficiale, „rudenia” este termenul utilizat pentru a descrie o ascendență comună între indivizi din aceeași generație sau din generații diferite. În ceea ce privește linia de descendență a familiei, aceasta poate fi trasată în unul dintre cele trei moduri:
- Descendența patrilineală: accentul se pune pe strămoșii de sex masculin
- Descendența matrilineală: accentul se pune pe strămoșii de sex feminin
- Descendența bilaterală: se pune accentul pe ambele sexe în mod egal
Surprinzător sau nu, este important de menționat că, în anumite state ale lumii, căsătoria între verișori care fac parte din aceeași familie, este recunoscută. Căsătoria între verișori este o formă de căsătorie consangvină, cu alte cuvinte două persoane înrudite prin sânge, și este legală în Regatul Unit, iar aproximativ 25% dintre toate căsătoriile între verișori din Regatul Unit au loc în rândul majorității etnice albe, potrivit Playtech. La nivel mondial, cel puțin 20 % din populație trăiește în comunități care preferă să se căsătorească cu rude apropiate, iar cel puțin 8,5 % din toate nașterile sunt din cupluri consangvine, conform sursei.
Dar să vedem cum stau lucrurile și în România. Conform Codului Civil din România, „căsătoria între rude în linie dreaptă și, de asemenea, între rude în colateral linie până la gradul al patrulea inclusiv sunt interzise”.
Cu toate acestea, din motive întemeiate, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea poate fi autorizată prin instanța de tutelă în a cărei jurisdicție locuiește persoana care solicită aprobarea, se mai arată în Codul Civil. Conform explicațiilor din legislație, instanța poate decide în baza unui aviz medical special dat în acest sens, dacă cei doi se pot căsători, a mai scris Playtech.
În același timp, în conformitate cu legislația Codului Civil, renunțarea la familie este acordată de către instanța de tutelă, în timp ce în Codul familiei, art. 6. alin. 2, „căsătoria între rudele celui de-al patrulea grad ar putea fi acceptată de către Comitetul Executiv al Primăriei Municipiului București sau al județului în care locuia persoana care a cerut aprobarea”.
Aceste prevederi sunt aplicabile și în cazul adopției. În conformitate cu prevederile din Codul Civil, „căsătoria este interzisă atât între persoanele care au devenit rude prin adopție, cât și între cele a căror rudenie naturală a încetat prin efectul adopției”.
