Ene Valentina
Aprilie 2024 aduce o paletă variată de sărbători în calendarul ortodox, fiecare cu semnificația și tradițiile ei, conturând un peisaj spiritual bogat pentru credincioși. În această lună, tradiția și credința se împletesc într-un mod deosebit, oferind o perspectivă unică asupra modului în care comunitățile ortodoxe trăiesc și își exprimă spiritualitatea.
În aprilie, accentul este pus pe reculegere și post, dar și pe sărbătorirea unor momente importante, care sunt marcate distinct în calendar.
Sărbători cu cruce roșie în luna aprilie
Aprilie este dominat de Postul Paștelui, cel mai aspru post din an, care a început pe 18 martie și se va încheia pe 5 mai. În această perioadă de reculegere și pregătire spirituală, credincioșii sunt încurajați să urmeze un regim alimentar restrictiv, cu o singură dezlegare la pește și untdelemn pe 28 aprilie, Duminica Intrării Domnului în Ierusalim, marcând un moment de respiro în cadrul ascezei.
Aprilie începe sub semnul sărbătoririi Sfintei Cuvioase Maria Egipteana pe 1 aprilie, o zi asociată și cu Ziua Păcălelilor în calendarul internațional. În tradiția populară românească, Maria Egipteanca, sau Maria Iteanca, reprezintă un exemplu de pocăință și transformare spirituală. Superstițiile legate de această zi spun că cei care nu o respectă vor fi ispitiți să păcătuiască, iar lucrul în această zi aduce sminteli și lovituri asupra lor, a vitelor și a păsărilor.
Pe 23 aprilie, sărbătorim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, una dintre cele mai venerate figuri în Ortodoxie. Această zi este asociată cu tradiții și superstiții care reflectă rolul său de protector al comunităților și al naturii. De exemplu, ciobanii se tocmesc la stâne, iar crengi de fag sunt puse la stâlpul porții pentru a aduce apărare și belșug. Superstițiile legate de această zi includ ideea că cine doarme va fi somnoros tot anul, iar spălatul cu rouă aduce frumusețe și sănătate.
Floriile, sărbătorite în duminica dinaintea Paștelui, comemorează intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim. Este un moment de bucurie și de celebrare a venirii Mântuitorului, marcând începutul Săptămânii Patimilor.
Tradiții și superstiții în aprilie
Ziua de 1 aprilie marchează începutul lunii cu două sărbători semnificative: cea a Sfintei Cuvioase Maria Egipteana, cunoscută în popor ca Maria Iteanca, și Ziua Păcălelilor. Conform tradiției, neglijarea acestor sărbători aduce ispita și păcatul, iar lucrul în această zi este considerat de rău augur, prevestind sminteli și lovituri atât pentru om, cât și pentru animalele sale. Mai mult, neînchinarea către Sfântul Antipa, protectorul dinților, se crede că aduce suferință în ceea ce privește sănătatea dentară.
Pe măsură ce luna progresează, tradiția românească pregătește terenul pentru sărbătoarea de Sfântul Gheorghe pe 23 aprilie, un moment de cotitură pentru comunitățile rurale. Ajunul acestui sfânt este marcat de ritualuri destinate sporului și alungării spiritelor malefice. Vitele sunt păzite prin metode ancestrale, cum ar fi folosirea tămâiei și a usturoiului, în timp ce locuințele sunt protejate prin ungerea ferestrelor cu usturoi și plasarea brazdelor cu rugi la uși. Aceste practici subliniază conexiunea profundă între om, natură și sacralitate, încercând să asigure prosperitatea și binele comunității.
Sfântul Gheorghe nu este doar despre protecție spirituală, ci și despre previziuni meteorologice și agricole. Ploaia în ziua praznicului prevestește un an bogat, în timp ce un timp sec indică un an mai puțin favorabil agriculturii. Ritualurile de purificare și fortificare a corpului, cum ar fi scăldatul în râu sau spălatul cu rouă, sunt menite să aducă sănătate și vigurozitate pentru întregul an.
Mănicătoarea, o plantă considerată a fi „propteaua” Sfântului Gheorghe, exemplifică legătura dintre om, natură și sacru. Consumul sau utilizarea acestei plante în scopuri medicinale reprezintă nu doar o modalitate de a asigura prosperitatea și hărnicia, ci și o punte între trecut și prezent, între credințele strămoșilor și practicile contemporane.
