Redactia.ro
Home » Știri » România ocupă locul 26 în lume la producția de cartof și locul 6 în UE

România ocupă locul 26 în lume la producția de cartof și locul 6 în UE

GALERIE FOTO (2)

Scumpirile din ultima vreme se resimt și la piață. Producătorii susțin că sunt obligați să crească prețurile din pricina cheltuielilor din ce în ce mai mari. Iată câți bani ar urma să scoată din buzunar românii pentru un kilogram de cartofi, cea mai vândută legumă pentru preț foarte mic.

Unul dintre producătorii doljeni de cartofi noi a ajuns să-și vândă kilogramul la prețul de 18-20 de lei, în regim en gros. Așadar, românii vor da cel puțin 25 de lei pentru un kilogram de cartofi noi la piață.

„După cum vedeți, am început cu 500 de kg din acest solar. Vor merge la București. Producția e bună. După cum se văd, sunt foarte buni. Au fost costuri foarte mari, anul acesta, duble. Chiar triple”, a declarat Gelu Firan, producător agricol, pentru Gândul.ro.

Chiar la finalul lunii februarie 2022, prețul la cartofi a crescut cu 25,67 față de 2021. Toate produsele alimentare sunt mult mai scumpe în această perioadă, și din cauza efectelor războiului din Ucraina.

România ocupă locul 26 în lume la producția de cartof și locul 6 în UE

În anul 2020, producția de cartofi în România a ajuns la 2,68 milioane de tone, clasând țara noastră pe locul 26 în lume, transmite publicația LantulAlimentar.ro

La nivelul Uniunii Europene (UE), România ocupă cu această cantitate de producție locul șase, potrivit datelor provizorii anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La nivel mondial, China ocupă locul 1 pentru producția de cartof, cu peste 78 milioane de tone, urmată de India, cu 51 milioane de tone. Înainte de războiul dintre Ucraina și Rusia, cele două ocupau locuri fruntașe în clasament, Ucraina cu peste 20 milioane tone, iar Rusia, cu 19,6 milioane tone. Rămâne de văzut dacă restricțiile impuse asupra Rusiei vor afecta acest clasament în viitor.
La nivelul Uniunii Europene (UE), prima poziţie este ocupată de Germania, cu 11,55 milioane de tone, urmată de Franţa, cu 8,73 milioane de tone, Olanda, cu 7,09 milioane de tone, Polonia, cu 6,48 milioane de tone, dar și Belgia, cu 4,1 milioane de tone, conform aceleași surse.

Suprafața de cultivare

Datele Institutului Național de Statistică (INS), ne mai spun că în 2020, România s-a situat pe locul patru în UE, ca suprafață cultivată România a ocupă locul patru cu 166.000 hectare.
Statistica ne spune că suprafețele de cultivare a cartofului se regăsesc cel mai mult în Moldova, mai exact în Suceava, Neamț și Bacău.

Pe regiuni de dezvoltare, cifrele arată astfel, pentru anul 2020:

• Nord-Est, 53.357 ha;
• Nord-Vest, 37.547 ha;
• Centru, 33.829 ha;
• Vest – 17.580 ha;
• Sud-Muntenia – 16.480 ha;
• Sud-Vest Oltenia, 11.232 ha;
• Sud-Est, 5.872 ha;
• București-Ilfov, 498 ha.

Pe județe, cifrele arată astfel, pentru anul 2020:

• Suceava – 21.776 ha;
• Neamț – 15.672 ha;
• Covasna – 11.567 ha;
• Maramureș – 9.852 ha;
• Dâmbovița – 9.540 ha;
• Harghita – 8.326 ha.

F.N.C.-R: „Din păcate, aceasta este imaginea reală a culturii”

Conform datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în România, în ultimii șase ani, suprafața de producere a cartofului s-a înjumătățit, de la 54.000 de hectare în 2013, la 27.000 de hectare în 2019.
Deși părem fruntași la producția de cartof, Ioan Moroianu, director executiv al „Federaţia Naţională – CARTOFUL din România” (F.N.C.-R), susține că suprafața de cultivare s-a înjumătățit:

„Din păcate, aceasta este imaginea reală a culturii cartofului în România: suprafețele cultivate cu cartof de consum și de sămânță sunt în continuă scădere, generând importuri semnificative. Cartoful de import nu este testat corespunzător la intrarea în țară și creează probleme de biosecuritate la nivel național (diverse boli cartof). Se adaugă lipsa depozitelor adecvate, care nu pot fi construite dacă, din cinci ani agricoli, producătorii de cartof au profit doar într-unul sau doi ani, în restul timpului fiind pe pierdere“, a precizat acesta.

Prețul cartofului

„Fermierii din vestul Europei vând cartoful cu 10 cenți, care este pentru ei un preț foarte scăzut, au acest preț doar în anii cu supraproducție. Cartoful de 10 cenți (45 de bani) este sub prețul de producție. Transportul lui de acolo la noi în țară costă încă 45 de bani, apoi fiecare importator mai pune fiecare câte 10 bani, probabil marjă, deja ești la 1 leu cartoful care ajunge în piață / supermarket. Aici prețul crește din nou. Pentru noi, un preț mediu de 70-80 de bani constant este în regulă. Din acest preț al cartofului poți să faci investiție, poți să te dezvolți“, conform Laszlo Becsek în revista Lumea Satului .

adsmedia.ro - Ad Network
Mini Narghilea , Tigare electronica Tip Fume Vapes SIKS
Mini Narghilea Electronica Tip Fume Vapes
Kit Banda Led RGB SIKS
Difuzor de aromaterapie si purificator aer SIKS...
Banda dubla adeziva SIKS®, nu lasa urme pe pereti, reutilizabila
Instalatie De Craciun SIKS, Liniara 24 M, 300 LED -uri, Cu 8 jocuri de lumini
Etichete: