Înainte de a deveni polițist, trebuie să treci prin niște probe psihologice, care să ateste că ești o persoană calificată. Iată ce conțin testele psihologice pe care le susțin polițiștii.
Ce teste trebuie să dai înainte de a intra la Poliție
Pentru meseria de polițist este necesar să treceți nu numai probe fizice sau teste de cunoștințe academice. Iată ce conțin testele de la admiterea la Poliție, privind starea mentală a candidatului.
Pentru acesta nu este nevoie să înveți nimic, iar răspunsul corect nu este unul singur, ci sunt mai multe.
“Pentru testul (chestionarul) de personalitate nu este nevoie să te antrenezi, tot ce va trebui să faci este să fii sincer(ă) și să răspunzi spontan. Nu există răspunsuri corecte sau greșite. De regulă, primul răspuns care-ți vine în minte este cel mai bun. La fel și în cazul testului situațional, nu este nevoie de pregătire, ci doar de implicare, atenție și cooperare cu membrii echipei, în momentul susținerii probei,” se arată pe site-ul MApN.
Exemple de întrebări la testul psihologic de la Poliție
Iată ce întrebări conține un astfel de chestionar:
Ai minţit vreodată?
Prefer să fiu „lup” şi să-i mănânc pe alţii, decât să fiu „miel” mâncat de ceilalţi
Pentru a-mi realiza scopurile, adesea mă prefac, joc teatru
Distanţa în kilometri dintre două localităţi este mai mare dacă este parcursă pe jos decât cu maşina?
Spun adesea „da” când aş vrea să spun „nu”
Îmi apăr drepturile fără a le încălca pe ale altora
Prefer să ascund ceea ce gândesc sau ceea ce simt, dacă nu cunosc bine persoana cu care vorbesc
Sunt mai de grabă o persoană autoritară şi decisă
În general, cred că este mai uşor şi mai abil să acţionezi prin persoane interpuse, prin intermediari, decât direct
Mă tem să critic oamenii şi să le spun ce gândesc
Nu îndrăznesc să refuz anumite sarcini, chiar dacă nu intră în atribuţiile mele
Nu mă tem să-mi exprim părerea, chiar dacă acest lucru este primit cu ostilitate
Când are loc o dezbatere, prefer să stau de-o parte, pentru a vedea în ce sens, în ce direcţie o va lua
Mi se reproşează adeseori că am spirit de contrazicere
Nu-mi place să ascult de alţii
Mă aranjez astfel încât să fiu în apropierea celor cu funcţii mari, pentru că aceasta aduce foarte multe beneficii
Sunt considerat destul de descurcăreţ şi de abil în relaţiile cu alţii
Întreţin cu ceilalţi raporturi întemeiate mai curând pe încredere, pe cooperare şi mai puţin pe dominare şi calcul
Prefer să nu cer ajutor colegilor mei, ar gândi că nu sunt competent
Sunt timid şi mă simt blocat de îndată ce trebuie să realizez o acţiune neobişnuită
Se spune că sunt nedescurcăreţ şi deşi este adevărat, asta mă supără, mă enervează