Redactia.ro
Home » Stil de viață » De ce ar trebui să te uiți la „Asasinarea lui Gianni Versace”

De ce ar trebui să te uiți la „Asasinarea lui Gianni Versace”

Asasinarea lui Gianni Versace

Ultimele luni de stat acasă ne-au găsit pe cei mai mulți pe canapea, încercând să alegem un film nou la care să ne uităm. În cele din urmă ne-am uitat din nou la Friends sau Mad Men, pentru că într-o astfel de perioadă stresantă alegem să ne adăpostim în ceea ce urmărim la TV: un film sau un serial pe care deja l-am văzut, care ne aduce aminte de o periodă în care ne simțeam bine și care ne permite să evadăm pentru câteva minute din realitate.

„Asasinarea lui Gianni Versace”, un serial care prezintă ultimele clipe ale celebrului designer

Acesta este motivul care probabil a stat în subconștientul meu atunci când am început să re-urmăresc miniseria creată de Ryan Murphy apărută în 2018. Ryan Murphy este imprevizibil: lansează un serial horror la limita parodiei în 2015 (Scream Queens, valoros prin personajul Emmei Roberts) ca doar 3 ani mai târziu să creeze o profundă analiză a ceea ce înseamnă cu adevărat să fii talentat și original, prin 10 episoade care urmăresc traseul lui Andrew Cunanan până la victima sa cea mai de valoroasă, Versace.

Pe lângă faptul că este un serial familiar, pe care îl văzusem deja în 2018, „Asasinarea lui Gianni Versace” mai are un element care îl face să se potrivească cu tendința noastră de evadare din realitate: hainele. Preferăm să ne gândim tot mai mult la moduri în care ne putem moderniza stilul, să petrecem ore pe site-uri de îmbrăcăminte la reduceri, pentru că din nou hainele sunt o metodă de evadare. Serialul îl mai are și pe Edgar Ramirez, actorul din Venezuela cu o privire la fel de caldă ca cea a adevăratului Gianni. Acestea sunt motivele pentru care vei fi tentat să apeși butonul de play pentru miniseria lui Murphy, însă de la început îți vei da seama că subiectul nu este doar unul de suprafață. Murphy nu relatează glacial evenimentul tragic din 1997, ci merge adânc în psihologia personajelor, evidențiând diferențele între membrii bogați și cei săraci ai comunității gay, dar și faptul că setea pentru faimă a celor care au o idee eronată despre ea va naște întotdeauna monștrii.

Cine îi dă viață personajului principal

Scena din incipitul poveștii face o paralelă între Versace și cel care îi va lua viața. Creatorul de modă se plimbă liniștit prin vila sa opulentă din Miami, trăind într-un palat idilic cu majordomi dedicați. Versace își salută și îmbrățișează personalul ca o figură parentală grijulie, în timp ce aceștia îi servesc fructe proaspete lângă piscină. La polul opus, criminalul este singur pe o plajă vastă, agitat, țipând spre larg. Lui Versace îi este cerut autograful din momentul în care își părăsește locuința de vis, în timp ce Cunanan se zbate într-o toaletă publică în care este bombardat de cuvintele grele scrijelite. Pe parcursul serialului, este evident că Andrew Cunanan era și el într-o anumită măsură o victimă, însă una a invidiei. O invidie ce este la rândul său rezultatele societății care a respins tinerii gay în timp ce îi venera pe cei mai vârstnici care nu deveniseră publici în legătură cu orientarea lor. „De ce îți este mai frică? De moarte sau dizgrație?” o întreabă Cunanan pe o altă victimă a sa, răspunzând singur: „dizgrația nu e așa rea după ce trăiești destul cu ea”.

Personajul lui Cunanan trăiește în dizgrație, el caută cu disperare faima, o faimă egocentristă care nu ține cont de originalitate sau talent, caracteristici care se găsesc în victimele sale. Atunci când îl întâlnește pe Versace, designer-ul face abstracție de prezența lui până când Cunanan minte despre originea sa modestă în Italia. Mai târziu, Cunanan îi spune designer-ului că ar dori să își schimbe numele odată ce va deveni autor, iar Versace îl sfătuiește să îl păstreze pe cel real. Versace nu a devenit celebru pretinzând că este ceva superior, din contră, a evidențiat experiențele sale autentice: copilăria cu jocuri printre ruinele unde a văzut capul Medusei, rochiile pe care a început să le facă pentru sora sa Donatella. Cunanan nu înțelege originalitatea sau talentul, vrea doar faimă, râde atunci când apare la televizor pentru crimele sale.

„Asasinarea lui Gianni Versace” ne învață un lucru important despre viața în social media, unde tot mai multă lume crează un alter-ego fals, unde tot conținutul este lipsit de autenticitate, unde noțiunea de popularitate este distorsionată prin numărul de like-uri. Celebritatea nu înseamnă nimic, sau este chiar periculoasă, atunci când baza creației este artificială. Când faima este țelul final, motivația este greșită.

Loading...