Redactia
Camera Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege privind abrogarea recursului compensatoriu, după ce Comisia juridică a adoptat marți, cu unanimitate de voturi, raport favorabil.
În acest caz, Camera Deputaților a avut calitate de for decisional. Așadat, legea va merge la președintele Klaus Iohannis spre promulgare. Proiectul de lege a fost iniţiat de PNL şi a fost comasat cu cel al USR. Au fost 272 voturi „pentru” şi 5 abţineri.
La scurt timp după adoptarea legii, deputatul USR Stelian Ion a declarat în plenul Parlamentului că „epoca infractorilor începe să apună”: „Epoca infractorilor începe să apună. Epoca în care cei care săvârșesc infracțiuni sunt premiați, în vreme ce cetățenii onești sunt ignorați de către statul român s-a dus. trebuie să înțelegeți cu toții lucrul ăsta. Și cei care au votat, au susținut, varianta aceasta odioasă a legii recursului compensatoriu ar trebui să-și toarne cenușă în cap, nu să vină să ne explice cât de bună este această lege și ce greșit a fost acest vot.”
Potrivit Agerpres, deputaţii au adoptat, la propunerea Ministerului de Justiţie, un amendament potrivit căruia vor beneficia de efectele recursului compensatoriu persoanele condamnate începând cu 24 iulie 2012 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi. Astfel, condamnaţii nu vor mai beneficia de zile libere dacă au fost încarceraţi în condiţii neadecvate sau dacă au prestat zile de muncă. Până acum, peste 20.000 de deţinuţi au fost eliberaţi înainte de a-şi ispăşi pedepsele.
„Cel mai nociv act normativ din ultimii 30 de ani”
Singurii parlamentari care au mai avut obiecţii au fost chiar artizanii acestei legi, deputații PSD Florin Iordache şi Eugen Nicolicea. Ei au susţinut, marți, la dezbaterile din Comisia Jurifică, faptul că abrogarea va atrage amenzi usturătoare de la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, având în vedere ca deţinuţii stau în aceleaşi condiţii în închisori.
Liberalul Florin Roman a calificat actul normativ ca fiind ”cel mai nociv din ultimii 30 de ani” şi a remintit statistica potrivit căreia au fost eliberaţi din penitenciare înainte de termen peste 21.000 de deţinuţi. Iar 500 dintre cei care au comis violuri, crime şi tâlhării au recidivat.
Proiectul a trecut, marți, de Comisia juridică cu unanimitate de voturi, fiind acceptate amendamente din partea PNL şi USR.
Proiectul de lege 281/2019 a fost depus de parlamentarii PNL.
Cum motivează PNL abrogarea
Proiectul a fost depus în februarie, a primit avizul negativ al Guvernului Dăncilă şi a fost respins de Senat, prima Cameră sesizată, în luna iunie.
„Fenomenul infracţional în România, care cuprinde actele de corupţie, marea infracţionalitate şi mica infracţionalitate, din păcate, este scăpat de sub control. Reacţiile sociale ocazionate de particularităţile acestui fenomen sunt deosebit de intense, mai ales în ultima perioadă de timp. Oamenii sunt preocupaţi în mod special de recidivă şi infracţiunile săvârşite prin acte de violenţă”, arată parlamentarii PNL în expunerea de motive a proiectului, potrivit News.ro.
„Aşa cum se poate constata, recidiva este la cote alarmante în România, fie că vorbim de recidiva propriu-zisă, fie de recidiva comună, adică antecedenţa penală. Dacă recidiva propriu-zisă se întâlneşte în rândul condamnaţilor în proporţie de aproximativ 40% ,probabil e cea mai mare rată din Uniunea Europeană, antecedente penale recidiva improprii ajunge la cote care depăşesc 60%”, continuă expunerea de motive.
Tudorel Toader face o dezvăluire scandaloasă despre legea recursului compensatoriu
Potrivit iniţiatorilor legii, ”unul dintre scopurile pedepsei nu este realizat în România şi anume cel privitor la reintegrarea socială şi evitarea recidivei de către persoane condamnate penal”.
„Neîncrederea ca pedeapsa, şi în mod special executarea pedepselor şi-ar atingeţi scopul general de descurajare la săvârşirea unor fapte grave antisociale este generată prin felul în care este astăzi reglementate executarea pedepsei prin Legea 169 din 2017, prin modificările pe care le aduce această lege a recursului compensatoriu legislaţiei privitoare la executarea pedepselor”, se mai arată în expunerea de motive.
„Scopul acestei iniţiative legislative este de a elimina perturbările sociale provocate de Legea 169 din 2017 pe de o parte şi de a modifica Codul Penal pentru a spori încrederea populaţiei în funcţiea de prevenţie a pedepsei”, mai arată iniţiatorii legii.
